Istoria comunei

Ernei

Colectivitatea asupra căreia își exercită autoritatea consiliul local, primarul comunei și primăria, cuprinde totalitatea locuitorilor care trăiesc și au domiciliul stabil în comuna Ernei, sau îți desfășoară activitatea pe teritoriul comunei.

Prima atestare documentară a localității Ernei datează din anul 1332, sub numele Ernee, când preotul Joan a plătit 14 dinari zeciuială papală. În luna septembrie 1661 Ali pașa a ridicat tabăra pe câmpia din marginea satului, numită Câmpia „Libáncs”, apoi l-a impus ca voievod al Transilvaniei pe Apafi Mihály. În anul 1602 sunt conscrise 22 familii, și anume 12 secui primipili, 2 secui pușcași pedeştri şi 8 liberi. În anul 1614 sunt conscriși 66 familii: 3 primori secui, 9 primipili secui, 8 pedeştri, 5 liberi, 15 iobagi, 7 jeleri secui, 17 jeleri din comitate şi doi străini. În anul 1713 sunt conscrise 66 familii: – 11 nobili, 31 primipili, 12 iobagi şi 12 jeleri. În anul 1722 erau în sat 77 familii.

Călușeri

Prima atestare documentară a localității Călușeri datează din anul 1332, sub denumirea de Kaal. Sub această denumire a fost cunoscut multe secole. În anul 1913 era amintit cu numele de Szekelykall. În conscripția fiscală din anul 1750, se spune că satul Călușeri este așezat într-un ținut de fertilitate medie, pe care se cultivă grâu, vie, care produce un vin de calitate mediocră. Au pășuni şi păduri, îşi valorifică produsele la Tg. Mureș.

Dumbrăvioara

Icland

Prima atestare documentară a localității Icland datează din anul 1566 sub denumirea de Iklánd. În conscripția din 1750 se spune că este într-un ținut steril. Are păduri pentru lemne şi ghindă.

Săcăreni

Prima atestare documentară a localității Săcăreni datează din anul 1451, cu denumirea de villa Sekesfalwa. În conscripția din 1750 se spune că este așezat într-o vale umedă, cu fertilitate medie. Locuitorii cultivă terenuri şi în alte sate.

Sângeru de Pădure

Prima atestare documentară a localității Sângeru de Pădure datează din anul 1409 cu numele de Zengel. În 1733 este amintit sub denumirea de Erdő Szengyel. În conscripția din 1750 se spune că satul este așezat pe două dealuri, cu o parte fertilă şi două părți cu fertilitate medie.